Ordinar Extraordinar dezvăluie adevărata Coreea de Sud cu K-pop și K-beauty de fațadă
În spatele fascinantei lumi K-pop și K-beauty pe care o cunoaștem cu toții se ascunde o realitate mult mai complexă și uneori dureroasă. Ordinar Extraordinar ne poartă într-o călătorie profundă prin societatea coreeană contemporană, explorând campusul prestigioasei Ehwa Woman’s University din Seoul și dezvăluind contrastele șocante dintre imaginea idilică promovată internațional și provocările cu care se confruntă tinerii coreeni. De la sistemul educațional extrem de competitiv, până la fenomenul îngrijorător al “Sampo Generation” - generația care renunță la relații, căsătorie și copii - acest vlog ne arată o Coreea de Sud pe care mass-media mainstream o prezintă rar.
Sistemul educațional sud-coreean se dovedește a fi o mașinărie implacabilă care pune o presiune enormă asupra tinerilor. La Ehwa Woman’s University, una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior pentru femei din lume, taxele anuale variază între 6.000 și 8.200 de euro, la care se adaugă costurile de cazare de până la 2.000 de euro pe lună. Dar cel mai șocant aspect nu sunt costurile, ci presiunea psihologică: în ziua examenului de bacalaureat, întreaga țară intră într-o stare de “hibernare”, cu zboruri anulate și orașe întregi care se opresc pentru ca studenții să se poată concentra. Această obsesie pentru educația superioară nu este gratuită nici la universitățile de stat, unde taxele variază între 3.000 și 5.000 de euro anual.
Creșterea economică miracolasă a Coreei de Sud din anii ‘50 încoace a creat paradoxal o societate profund inegală. Companiile gigant Samsung, LG și Hyundai, care au crescut cu sprijinul statului din mici afaceri de familie, controlează acum peste 50% din PIB-ul țării, dar nu oferă joburi pentru toată lumea. Această concentrare extremă de putere economică a dus la apariția fenomenului “Joseon Hell” - o referire la ultima dinastie coreeană caracterizată de inegalități extreme. Tinerii de astăzi simt că, indiferent de cât de mult muncesc, nu pot să treacă dintr-o clasă socială în alta, creând o frustrare profundă care alimentează tendințele negative din societate.
“Sampo Generation” este poate cel mai alarmant fenomen al Coreei de Sud moderne. Această generație a decis să renunțe la trei lucruri fundamentale: relații romantice, căsătorie și copii. Dar fenomenul nu se oprește aici - există variante în care tinerii renunță la cinci, șapte, sau chiar zece aspecte ale vieții, inclusiv prietenii, cariera, speranța de a-și cumpăra o casă, și în cele din urmă, la viața însăși. Coreea de Sud are una dintre cele mai mari rate de suicid la nivel mondial, o statistică îngrozitoare care reflectă prăbușirea psihologică a unei întregi generații prinse între așteptări imposibile și realități economice brutale.
În mijlocul acestui peisaj sumbru, cartierele studențești din Seoul prezintă o imagine contradictorie. Hong Dae, epicentrul culturii K-pop, este plin de tineri care dansează, socializează și par să se bucure de viață. Această discrepanță ridică întrebări profunde: cât de mult din drama coreeană este amplificată de presă și cât reprezintă realitatea zilnică? Prețurile apartamentelor în Seoul sunt de 20 de ori venitul anual al unei familii, forțând mulți tineri să locuiască în camere minuscule în clădiri de birouri reconvertite. Totuși, pe străzi se văd mașini scumpe, restaurante pline și o viață socială intensă, sugerând că povestea nu este complet în alb și negru.
Dar ce se întâmplă când camerele se opresc și reflectoarele se sting? Când tinerii coreeni se întorc în camerele lor aglomerate și se confruntă cu realitatea că următoarea zi va fi la fel de competitivă și epuizantă? Există o Coreea de Sud ascunsă în spatele acestor zâmbete strălucitoare din videoclipurile K-pop, o lume în care presiunea de a fi perfect poate să te distrugă complet. Și dacă tot ce vedem este doar vârful aisbergului, iar adevărata poveste a acestei națiuni se scrie în tăcerea disperării cotidiene?
