Ciprian Lospa ne arată amenințările și agresiunile din spatele alegerilor prezidențiale
Alegerile prezidențiale din România au lăsat în urmă nu doar un câștigător, ci și o realitate tulburătoare despre nivelul de violență și amenințări la care au fost supuși influencerii și persoanele publice care au îndrăznit să își exprime opiniile politice. Ciprian Lospa aduce în prim-plan o analiză necruțătoare a evenimentelor care au marcat această perioadă, dezvăluind miile de mesaje cu amenințări cu moartea primite de el și de alți creatori de conținut care au susținut candidați considerați de “bun simț”. Victoria lui Nicușor Dan, deși neașteptată de mulți, a venit pe fondul unei mobilizări fără precedent, dar și pe cel al unei campanii de intimidare orchestrate de susținătorii extremiștilor. De la David Popovici la Mihai Morar, de la Bendeac la Irina Rimes, toți au devenit ținte ale unui atac care depășește cu mult limitele unei dezbateri politice civilizate.
Documentul oficial depus de George Simion la Curtea Constituțională pentru anularea alegerilor a reprezentat un moment șocant, în care numele unor artiști și influenceri au fost aruncate aleatoriu într-o conspirație fabricată. Imogen, Delia Matache, Andreea Suciu și alții au fost acuzați de a fi “formatori de opinie mobilizați sub coordonarea unei agenții de management franceze”, fără nicio probă concretă. Această tactică deliberată a fost menită să îndrepte furia simpatizanților către “inamicii care acum au și nume”, transformând personalități publice în ținte pentru revolta orchestrată. Declarația lui Imogen, care spunea simplu că nu votează cu extremiști care jignesc femei și fac circ, a fost suficientă pentru a declanșa un val de ură și amenințări care continuă să persiste și după încheierea alegerilor. Absurditatea situației culminează cu acuzația că acești oameni nu pot gândi singuri pentru binele comun, fiind neapărat plătiți să își exprime convingerile democratice.
Violența verbală a escalat până la planuri concrete de acțiuni violente, cu înregistrări audio în care susținători ai extremismului vorbesc deschis despre necesitatea de a “băga panică” prin folosirea armelor și a violenței fizice. Aceste mesaje nu mai pot fi tratate ca simple opinii politice, ci reprezintă amenințări reale la adresa siguranței publice și a democrației. Ciprian Lospa subliniază că asemenea indivizi trebuie tratați ca pericolele publice pe care le reprezintă, nu ca niște oameni cu păreri diferite cu care poți dialoga civilizat. Cadrul legislativ există, instituțiile precum DIICOT și Parchetul General au instrumentele necesare, însă este nevoie de acțiune fermă și rapidă pentru a trage la răspundere pe cei care îndeamnă la violență și amenință cu vărsare de sânge. Contextul a devenit atât de toxic încât până și intelectuali de renume ca Mircea Cărtărescu au ajuns să se bucure când Dani Mocanu, un condamnat pentru proxenetism, a scos o piesă în favoarea lui Nicușor Dan.
Propaganda rusă și-a demonstrat din nou eficacitatea prin manipularea subtilă a narativelor și schimbarea țintelor în funcție de contextul geopolitic. Înainte ca Trump să devină președinte, românii erau convinși că sunt “vasalii Americii”, iar după victoria acestuia, retorica s-a schimbat brusc către “vasalii Franței”. Pavel Durov, proprietarul Telegram, a trimis chiar în ziua votului un mesaj tuturor utilizatorilor români, susținând că Franța vrea să reducă la tăcere vocile conservatoare, un act de interferență directă în procesul electoral. Ironia este maximă când un rus pretinde că apără democrația într-o țară străină, în timp ce țara sa subminează activ democrațiile altor națiuni. Simpatizanții lui Simion nu văd legătura evidentă dintre faptul că exact inamicii Moscovei le sunt prezentați ca inamici personali, demonstrând cum lipsa educației istorice îi face vulnerabili la asemenea manipulări. Franța, cea mai veche și loială aliată a României, fără de care țara noastră nu ar fi existat, este transformată peste noapte în noul “boogie man”.
Platformele de socializare au rămas în continuare terenul principal pe care se desfășoară această bătălie pentru mintea românilor, iar autoritatea acestora de a modera conținutul extrem rămâne una discutabilă. Creatorii de conținut precum Selly au ales neutralitatea în momentele cruciale, primind laude din partea extremiștilor pentru refuzul de a se poziționa clar împotriva discursurilor anti-UE și antidemocratice. În timp ce unii influenceri și-au asumat riscul de a vorbi despre “bun simț”, alții au preferat să “cadă în picioare” indiferent de rezultatul alegerilor. TikTok și Facebook continuă să permită răspândirea dezinformării și a incitării la ură, intervenind tardiv și superficial, apoi oferind scuze de circumstanță când daunele sunt deja produse. Colaborarea constantă cu autoritățile și măsurile rapide de fact-checking rămân încă un vis îndepărtat, iar campaniile de contrainformare ating cel mult 5% dintre cei deja contaminați de propagandă.
Realitatea de după aceste alegeri prezidențiale lasă în urmă un miros greu de democrație rănită și o societate fracturată adânc de ură orchestrată. Amenințările cu moartea continuă să curgă în valuri către toți cei care au îndrăznit să spună că extremismul nu este soluție, iar autoritatea statului pare să se mulțumească cu constatări și campanii educative. Sute de mii de români rămân captivi în bulele de propagandă, convinși că vor fi trimiși la război de “păpușa lui Macron, evreul satanist Nicușor Dan”, în timp ce realitatea le contrazice zilnic previziunile apocaliptice. Dar cel mai înfricoșător aspect al întregii situații nu este fanatismul acestor oameni, ci faptul că mașinăria de manipulare care i-a creat funcționează în continuare la parametri maximi. Și stai așa, că nu e tot - pentru că în spatele acestei furtuni politice se ascund forțe care au transformat România într-un laborator al democrației manipulate, iar experimentul abia a început.
