Zona IT prezintă adevărul dureros despre dezastrul economic al României
Într-un moment când România trece printr-una dintre cele mai acute crize economice, cu euro depășind pragul psihologic de 5 RON, Bursa de Valori București intrând pe roșu și Banca Națională a României cheltuind aproximativ 2 miliarde de euro într-o singură zi pentru a stabiliza situația, Zona IT ne oferă o analiză lucidă a problemelor structurale care au adus țara în această situație critică. Dincolo de patimile politice care au împărțit societatea românească în tabere tot mai polarizate, criza actuală își are rădăcinile într-un model economic nesustenabil, bazat pe consum și împrumuturi masive, cu ignorarea persistentă a problemelor fundamentale precum colectarea scăzută a taxelor și infrastructura deficitară.
Analiza istorică pe care o face Zona IT începe cu perioada de boom economic de la mijlocul anilor 2000, când pregătirea României pentru aderarea la Uniunea Europeană a adus investiții străine și creditare facilă. După criza financiară globală din 2008, care a expus vulnerabilitățile economiei românești și a dus la o contracție de 7% a PIB-ului în 2009, țara a fost nevoită să apeleze la un pachet internațional de salvare de aproximativ 26 de miliarde de dolari. Deși măsurile de austeritate implementate atunci au readus deficitul bugetar sub control și inflația la procente cu o singură cifră, problemele structurale au rămas nerezolvate.
Ceea ce a urmat a fost o succesiune de guverne populiste care, pentru a-și mulțumi electoratul, au implementat tăieri de taxe și creșteri dramatice ale cheltuielilor publice, în special pentru salarii în sectorul public și pensii. Aceste decizii au dus la supraîncălzirea economiei, cu deficite comerciale de 5-7% din PIB și o inflație crescândă. Chiar și în anii de boom economic, România a depășit ținta de deficit bugetar de 3% din PIB, cheltuind mult peste ceea ce își permitea. Uniunea Europeană a plasat România sub o procedură de deficit excesiv, avertizând asupra pericolelor acestei risipe fiscale.
Pandemia din 2020 și ulterior războiul din Ucraina au venit ca șocuri externe care au agravat și mai mult situația economică fragilă a României. Deficitul bugetar a explodat la 9% din PIB în 2020, iar datoria publică a crescut semnificativ, de la aproximativ 35% din PIB în 2019 la peste 50% în prezent. Inflația a atins procente cu două cifre, iar costul vieții a devenit tot mai împovărător pentru majoritatea românilor. În ciuda unei creșteri economice modeste, România continuă să consume mai mult decât produce, bazându-se pe capital străin pentru a umple golurile din buget.
Contextul politic tumultuos și instabilitatea guvernamentală au contribuit și ele la agravarea crizei economice. Schimbările frecvente de guvern și zigzagul politic au subminat cei doi piloni fundamentali ai economiei: predictibilitatea și stabilitatea. Deciziile economice au fost adesea luate pentru câștiguri politice pe termen scurt, ignorând planificarea pe termen lung. Corupția și ineficiența în cheltuirea banului public au jucat și ele un rol important în deteriorarea situației economice, România continuând să figureze printre țările europene cu cele mai slabe performanțe în materie de guvernanță.
Viitorul economic al României pare să depindă acum de curajul și determinarea viitorilor lideri politici de a implementa reforme dureroase dar necesare. Dacă următorul guvern va adera la un plan credibil de reformă, chiar cu costul nepopularității, România ar putea evita o criză de proporții. Dacă însă politicienii vor ezita și vor continua să amâne deciziile dificile, marja de toleranță se va evapora rapid. Iar dacă peste deficitele bugetare deja nesustenabile s-ar suprapune o nouă tulburare economică globală, consecințele ar putea fi catastrofale pentru stabilitatea întregii regiuni est-europene și ar reprezenta o vulnerabilitate majoră de securitate pentru flancul estic al NATO.
