Vlad Marin dezvăluie adevărul despre viața în Spania și de ce românii nu se adaptează

Vlad Marin, agent imobiliar stabilit în Spania de șapte ani, împărtășește în cel mai recent vlog al său o perspectivă brutală asupra realității traiului în Tenerife. Departe de imaginea idilică pe care mulți și-o fac despre viața pe insulele Canare, Vlad dezvăluie provocările concrete cu care se confruntă zilnic românii care aleg să se stabilească în Spania. De la problemele cu birocrația spaniolă și lipsa profesionalismului local, până la fiscalitatea mare și dificultățile în adaptarea mentalității de la angajat la antreprenor, acesta oferă o radiografie completă a experienței sale de șapte ani. Totodată, el face o distincție clară între categoriile de români care reușesc să se adapteze și cei care întâmpină dificultăți majore în procesul de integrare.

Prima problemă majoră pe care o evidențiază Vlad este lipsa de profesionalism și spiritul de echipă al spaniolilor. Experiența sa cu băncile locale este edificatoare: după ce a depus actele pentru un împrumut garantat de stat în martie, a trecut luni întregi fără să primească vreun răspuns. Funcționara responsabilă de dosarul său a intrat în concediu medical, iar când s-a întors, toate documentele trebuiau refăcute. “Aici se fluieră joc pasiv”, explică Vlad folosind o metaforă din handbal pentru a descrie mentalitatea locală. Spaniolii nu preiau inițiativa și nu urmăresc finalizarea proceselor, obligându-l pe el să sune constant pentru a afla stadiul dosarelor. Această mentalitate se regăsește în toate sectoarele, de la bănci la agenții imobiliare care nu știu să trimită o locație pe WhatsApp.

Fiscalitatea spaniolă reprezintă un alt obstacol major pentru românii care doresc să se stabilească în Spania. Vlad plătește contabilului său peste 7.000 de euro pe an, dar se trezește cu surpriza că fiscul îi transferă sau îi retrage bani din cont fără să fie informat în prealabil. “Fiscul și securitatea socială îți bagă mâna în cont și îți iau când vor ei, cât vor ei”, spune Vlad, subliniind că fiscalitatea în Spania este printre cele mai mari din Europa, chiar mai mare decât în Olanda, dar cu salarii mult mai mici. Această realitate îi obligă pe români să învețe să devină antreprenori pentru a supraviețui financiar, deoarece joburile de angajat sunt rare și prost plătite chiar și în Madrid sau Barcelona.

Adaptarea de la mentalitatea de angajat la cea de antreprenor a fost una dintre cele mai mari provocări pentru Vlad și soția sa. Tranziția de la securitatea unui salariu fix la incertitudinea veniturilor variabile necesită o schimbare completă de paradigmă. “În momentul în care eu facturez 15.000 de euro ca și angajat am 15.000 de euro. Ca și pe cont propriu am vreo 10.000”, explică el diferența dintre venitul brut și cel net. Această adaptare este crucială pentru supraviețuire, având în vedere că în Spania câștigi bani mai degrabă ca antreprenor decât ca angajat, o realitate valabilă de altfel oriunde în lume.

În ciuda tuturor dificultăților enumerate, Vlad recunoaște că spaniolii sunt extraordinar de primitori și larg la inimă. Nu s-a simțit niciodată discriminat, exceptând perioada în care își căuta chirie. Experiențele sale cu proprietarii locali au fost deosebit de călduroase, iar autoritățile nu fac discriminări. Singurele discriminări există în domeniul asigurărilor auto, unde românii plătesc aproape dublu din cauza fraudelor comise în trecut de alți compatrioți. Sistemul de sănătate privat costă aproximativ 60 de euro pe lună și merită investiția, având în vedere că sistemul de stat este extrem de lent, deși pentru afecțiunile grave funcționează excelent.

Educația și calitatea vieții prezintă aspecte contradictorii care îl fac pe Vlad să reflecteze profund asupra alegerii sale. Învățământul spaniol pare să funcționeze pe un principiu diferit: începe mai relaxat, dar reușește să pregătească copiii pentru facultate cu un an mai devreme decât în România. Mâncarea este de calitate superioară, iar prețurile la alimente sunt rezonabile. Însă sistemele informatice ale companiilor private sunt de o calitate îndoielnică, aplicațiile băncilor cad regulat, iar facturile pentru utilități sunt greu de gestionat digital. Cu toate acestea, Vlad mărturisește că ar lua din nou decizia să se mute în Spania, deși procesul pune o presiune enormă pe relațiile de familie. Și dacă crezi că asta e tot ce ascunde experiența de șapte ani în Spania, să știi că abia acum vin detaliile care îți vor schimba complet perspectiva asupra emigrării.