Venger face recensământul proștilor după alegeri. Televizoare sparte și pașapoarte tăiate
Când crezi că ai văzut totul în materie de reacții post-electorale, apare Venger cu o selecție care te face să îți pui mâna în frunte și să realizezi că, poate, glonțul chiar ne-a trecut pe la ureche ca societate. În cel mai recent vlog al său, creatorul de conținut se lansează într-o analiză sarcastică a celui mai nou trend românesc: distrugerea bunurilor proprii ca formă de protest politic. De la televizoare sparte în fața copiilor, până la pașapoarte tăiate cu flexul, românii par să fi descoperit noi modalități creative de autodistrugere civică.
Venger ne ghidează prin ceea ce el numește “recensământul proștilor”, o compilație de reacții extreme la rezultatele alegerilor care îți confirmă că, uneori, realitatea depășește cu mult ficțiunea. Cu umor negru și o doză sănătoasă de sarcasm, vloggerul disecă comportamentul unor cetățeni care au ales să își exprime nemulțumirea politică prin metode care ar face să se întoarcă în mormânt chiar și pe Caragiale.
Televizorul, victima colaterală
Prima “vedetă” a compilației lui Venger este domnul Ducu, care a decis că cel mai eficient mod de a-și exprima nemulțumirea față de rezultatul alegerilor este să își spargă televizorul în fața copiilor. “După cum am spus și mai devreme, zici că l-ai spart pe al meu. Nu este cazul. Din păcate, televizorul meu este tot intact”, comentează ironic Venger, subliniind absurditatea gestului. Omul nostru nu doar că își distruge bunurile proprii în valoare de câteva sute de euro, dar o face și în fața minorilor, oferindu-le acestora o lecție de “civism” pe care o să o țină minte toată viața.
Ceea ce îl fascinează pe Venger este nu doar gestul în sine, ci și logica din spatele lui. “Plecăm pentru că nu mai avem președinte bun”, strigă protagonistul în timp ce aruncă televizorul, de parcă aparatul electronic era responsabil personal pentru rezultatul votului. Vloggerul nu poate să nu observe ipocrizia: în loc să facă un simplu videoclip în care să își exprime nemulțumirea, omul preferă să cheltuiască bani pe un gest teatral care nu schimbă absolut nimic, decât să îi traumatizeze pe copiii prezenți la scenă.
Când pașaportul devine țap ispășitor
Dacă televizoarele sparte par a fi pentru amatori, Venger ne prezintă next level-ul: oameni care își distrug actele de identitate și pașapoartele ca formă de protest. “Explică-mi și mie de ce, mama măsii, să te duci tu și să te apuci să îți distrugi actele de identitate”, se întreabă retoric vloggerul, probabil exprimând întrebarea pe care și-o pun majoritatea românilor cu capul pe umeri. Unul dintre “eroi” a ales să își taie pașaportul cu flexul, demonstrând că atunci când vine vorba de autodistrugere simbolică, creativitatea românilor nu are limite.
Partea amuzantă, subliniază Venger, este că acești “protestatari” nu par să fi citit legea înainte de gesturi. Conform informațiilor pe care le prezintă, distrugerea intenționată a actelor de identitate atrage amenzi între 40-80 de lei pentru buletin și 500-1200 de lei pentru pașaport, plus costurile de reeliberare. “Vă dați seama că la un moment dat probabil că o să facă coadă împreună pe la ambasade să și le recupereze pentru că o să trebuiască să se întoarcă”, observă cu amuzament vloggerul, imaginându-și scene hilare de reconciliere forțată la ghișeele birocratice.
Șmecherii și aroganța post-electorală
Venger nu se oprește doar la gesturile de autodistrugere, ci analizează și aroganța cu care unii au transmis “informații din surse” în ziua alegerilor. Exemplul Mariei, care transmitea cu siguranță că “din surse știu că conducem cu 60 și ceva la 60 și ceva de procente”, devine pretextul pentru o disecție amuzantă a fenomenului “surselor” în politica românească. “Deja îmi imaginez și văd așa cadrul cum erau băieții, da, sursele, că așa stau sursele toți la masă și sună oamenii”, ironizează vloggerul, recreând în mod hilare scenariul în care “sursele” se organizează să informeze selectiv anumite persoane.
Ceea ce îl deranjează pe Venger nu este informația în sine, ci aroganța cu care este transmisă. “Îmi place mie cum se dau chestiile astea așa pe surse. Deci vă zic eu și cu aroganță așa”, comentează, subliniind ridicolul situației în care oameni obișnuiți se transformă în “experți” cu informații exclusive. Această tendință de a se da mari cu informații “din surse” reflectă o nevoie de validare și importanță care, în contextul alegerilor, devine aproape comică prin exagerarea cu care este exprimată.
Campionii englezi ai victoriei românești
Nu lipsesc din analiza lui Venger nici entuziaștii care au sărbătorit victoria cu mult prea multă energie și creativitate lingvistică. Romeo, cu încercarea sa de a canta “We are the Champions” în engleză, devine simbolul sărbătoririi care depășește barierele lingvistice, chiar dacă nu le stăpânește complet. “We are the champanes, my friend. We are the champanies. Yes!”, citează Venger, demonstrând că entuziasmul poate compensa lipsa de precizie în pronunție.
Deși momentul este amuzant, vloggerul nu îl critică cu aceeași vehem ca pe celelalte exemple. Poate pentru că aici, cel puțin, nu se distrug bunuri și nu se traumatizează copii, ci doar se celebrează într-un mod nevinovat și amuzant. Această diferență de ton sugerează că Venger face o distincție clară între prostia inocentă și cea care causează daune reale, fie materiale, fie emoționale.
Lecția de maturitate civică într-o lume divizată
Venger schimbă registrul și oferă o perspectivă mai serioasă asupra diviziunilor create de alegeri. “Mi-ar durea sufletul să știu că o să facem parte dintr-o Românie divizată, o Românie ultra divizată în două mari tabere”, mărturisește, demonstrând că în spatele sarmasmului se află o preocupare reală pentru coeziunea socială. Această schimbare de ton arată maturitatea vloggerului, care reușește să treacă de la ironie la reflecție constructivă fără să pară forțat.
Mesajul final este unul de reconciliere și bun simț: “Tot ce îmi doresc este să fim bine. Tot ce îmi doresc este ca din orice tabără faceți parte. Nu vă distrugeți, frate, bunurile, obiectele, pașapoartele, toate nenorocirile astea, că până la urmă e un autosabotaj”. În acest context, întregul “recensământ al proștilor” capătă sens ca o oglindă în care societatea românească să se privească și să înțeleagă că extremismele, indiferent de direcție, nu duc nicăieri. Venger reușește astfel să transforme o compilație de prostii în lecție de civism, dovedind că uneori râsul poate fi cea mai eficientă formă de educație.
