Maria Bucura, colega lui Dragoș Pătraru, dezvăluie secretele viselor și de ce creierul ne paralizează când dormim
Maria Bucura ne poartă într-o călătorie fascinantă prin tărâmul viselor și al somnului, dezvăluind descoperiri științifice care par mai degrabă povești din lumea paralelă. Pornind de la citatul filozofic al lui Alan Watts despre visele pe care le-am avea dacă am putea controla totul, ea ne arată că realitatea somnului nostru este mult mai complexă și misterioasă decât am putea imagina. Neurocercetătorul Matt Walker, pe care îl numește afectuos “Mat”, cel mai sexy tocilar cu accent britanic, ne dezvăluie că atunci când visăm devenim literalmente psihotici - avem halucinații, delirăm, suntem confuzi și amnezici, dar toate acestea sunt perfect normale în timpul somnului REM. Creierul nostru devine cu 30% mai activ decât atunci când suntem treji, iar pentru siguranța noastră, ne paralizează corpul ca să nu dăm curs viselor în realitate. Această explorare științifică ne arată cum visele nu sunt simple fantezii nocturne, ci procese vitale care ne ajută să procesăm emoții, să rezolvăm probleme și să fim mai creativi.
Evoluția înțelegerii viselor de la interpretările mistice antice la descoperirile moderne ne dezvăluie o transformare fascinantă. În civilizațiile vechi, visele erau considerate mesaje divine, o credință care a persistat și în Evul Mediu. Freud a revoluționat această perspectivă, propunând că visele sunt expresii simbolice ale dorințelor inconștiente reprimate, o teorie care, deși influentă, nu putea fi măsurată științific rigoros. Jung a mers și mai departe, considerând visele ca produse ale inconștientului personal și colectiv, cu arhetipuri universale care se manifestă prin simboluri recurente. Maria Bucura își amintește cu nostalgie de tradițiile familiale legate de vise - bunica care îi spunea să se închine după coșmaruri și să nu povestească visele rele înainte de prânz ca să nu se împlinească. Aceste credințe populare, deși lipsite de bază științifică, reflectă importanța pe care oamenii au acordat-o întotdeauna viselor în cultura noastră.
Arhitectura somnului se dezvăluie ca fiind mult mai complexă decât credeam. Somnul se divide în două faze principale - non-REM și REM, fiecare cu roluri distincte și vitale. Un ciclu de somn durează în medie 90 de minute, iar pe parcursul nopții proporția acestor faze se modifică dramatic. În prima parte a nopții dominá somnul non-REM, responsabil cu consolidarea memoriei și recuperarea fizică, iar din a doua jumătate a nopții somnul REM preia controlul, aducând cu sine visele intense și procesarea emoțională. Maria Bucura ne surprise cu faptul că nu visăm doar spre dimineață, cum credea ea inițial, ci de fapt pendulăm constant între aceste stări, fiecare ciclu conținând ambele tipuri de somn. Această descoperire schimbă complet percepția noastră asupra momentelor când visăm și ne arată cât de orchestrat este procesul somnului nostru.
Beneficiile somnului se extind mult dincolo de simpla odihnă, incluzând funcții vitale pe care abia acum le înțelegem. Somnul consolidează memoria nu doar la oameni, ci și la animale - cintezele zebrate își exersează cântecele în timpul somnului, reproducând trilurile specifice pentru a le perfecționa. Recent, cercetătorii au descoperit sistemul glimfatic, propriul sistem de curățare al creierului, care elimină reziduurile metabolice acumulate în timpul zilei. Această curățare nocturnă este esențială pentru prevenirea bolilor neurodegenerative precum Alzheimer. Somnul reglează hormonii, inclusiv testosteronul, susține sistemul cardiovascular și respirator, îmbunătățește imunitatea și chiar contribuie la sănătatea genitală. Lipsa somnului nu doar că ne afectează performanțele cognitive, ci ne face să mâncăm mai mult și să avem pofturi pentru alimente grase și dulci, creând un cerc vicios al sănătății precare.
Visele se dovedesc a fi o formă de terapie nocturnă, un proces prin care creierul nostru vindecă rănile emoționale și procesează experiențele dificile. În timpul somnului REM, o regiune specifică a creierului se activează pentru a ne ajuta să uităm sau să ștergem amintirile traumatizante, permițându-ne să retrăim experiențele emoționale fără aceeași încărcătură dureroasă. Această disociere de amintirile dureroase este esențială pentru sănătatea noastră mentală. Visele creează și un spațiu propice pentru creativitate și rezolvarea problemelor, permițându-ne să vedem conexiuni neobișnuite și să găsim soluții inovatoare. Maria Bucura își amintește cum a învățat o poezie în somn, după ce în timpul zilei nu reușise să o memoreze, iar exemple celebre precum Mendeleev, care a visat tabelul periodic, demonstrează puterea creativă a somnului REM. Cercetătorii de la Harvard au descoperit că participanții la studii găseau mai rapid soluții la anagrame după ce fuseseră treziți din somnul REM.
Dar poate cel mai intrigant aspect rămâne teoria nedovedită a lui Matt Walker despre accesibilitatea viselor noastre. El sugerează că de fapt ținem minte toate visele, doar că nu ne le putem accesa când suntem treji, acestea rămânând undeva în subconștientul nostru. Întrebarea care ne bântuie devine astfel: în ce măsură viața noastră de zi cu zi este influențată de visele pe care le memorăm, dar pe care nu le putem accesa? Această teorie deschide uși către posibilități fascinante despre natura conștiinței și realității noastre percepute. Și dacă visele noastre ar fi de fapt o a doua viață paralelă, la fel de reală și importantă ca cea de zi? Stai așa, că nu e tot - misterul viselor abia începe să se dezvăluie.
