Sabin Gherman declară război amenințărilor online și cere pedepsirea imediată
Sabin Gherman face un apel dramatic către societatea românească, dezvăluind realitatea sumbră din spatele ecranelor și amenințările cu moartea pe care le primește constant. Jurnalistul lansează o campanie pentru pedepsirea imediată a celor care amenință cu violența pe rețelele sociale, după ce el însuși a devenit ținta unor mesaje șocante în care era amenințat că îi vor tăia gâtul sau îl vor băga în scaun cu rotile. Ceea ce pare o simplă discuție despre civilitate online se transformă într-o analiză profundă a modului în care extremismul și violența verbală au ajuns să paralizeze vocea rațiunii în România, iar soluția propusă de Gherman ar putea schimba radical peisajul comunicării digitale din țara noastră.
Realitatea din spatele ecranelor este mult mai crudă decât și-ar imagina majoritatea românilor. Gherman dezvăluie că a primit zeci de mesaje în care era amenințat cu moartea, mesaje care vin de la conturi false, dar care sunt identificate rapid de poliție când sunt sesizate. Un caz concret îl reprezintă amenințarea primită în decembrie, unde individul a fost identificat în doar două săptămâni, chiar dacă folosea un cont fals. Ceea ce îngrijorează mai mult este că unul dintre cei care l-au amenințat purta haine de poliție în fotografiile de profil, ceea ce constituie o infracțiune suplimentară. Această situație reflectă o problemă sistemică care afectează nu doar personalitățile publice, ci toți românii care îndrăznesc să își exprime opiniile online, fiind reduși la tăcere de frica represaliilor violente.
Mecanismul prin care funcționează această teroare digitală este mai sofisticat decât pare la prima vedere. Gherman explică cum oamenii normali, cei cu studii și capacitatea de a dezbate constructiv, sunt reduși la tăcere nu neapărat din frică, ci pentru că nu vor să fie amenințați că le vor omorî copiii sau îi vor băga în scaun cu rotile doar pentru că își expun părerea. Acest fenomen a creat o atmosferă în care dezinformarea devine normalitate, iar vocea rațiunii este înăbușită de amenințările cu violența. Procesul actual de sesizare la poliție este ineficient și lent, ceea ce îi determină pe mulți să renunțe la ideea de a raporta aceste comportamente, știind că până să se ia măsuri concrete, amenințările ar putea deveni realitate.
Propunerea revoluționară a lui Gherman pentru combaterea acestui fenomen implică crearea unei infrastructuri digitale care să permită raportarea rapidă a amenințărilor în doar două clickuri. El solicită mobilizarea politicienilor, jurnaliștilor și influencerilor pentru a ridica această problemă la nivel național și pentru a crea un mecanism prin care amenințările să fie pedepsite în maxim o săptămână. Ideea sa include colaborarea cu companii private pentru dezvoltarea unei platforme funcționale unde victimele să poată încărca screenshot-uri cu dovezile, iar poliția să poată acționa imediat. Gherman susține că după mediatizarea primilor zece indivizi arestați pentru amenințări online, fluxul acestor comportamente va scădea dramatic, pentru că oamenii se vor gândi de două ori înainte să amenințe.
Contextul politic în care apar aceste amenințări este legat direct de alegerile prezidențiale și de tensiunile create în jurul candidaților. Gherman critică dur violența verbală propagată de susținătorii anumitor candidați, menționând că aceștia au transformat competența în certificare prin violență. El face referire la fenomenul care a început în perioada pandemiei, când persoane fără cunoștințe medicale au devenit mai vocale decât epidemiologii, iar acest model de comportament s-a extins și în sfera politică. Jurnalistul subliniază că România se află într-o eră a dezinformării, iar platformele precum TikTok permit oricui să spună orice minciună sau conspirație fără consecințe, în timp ce vocile raționale sunt reduse la tăcere prin intimidare.
Transformarea societății prin pedepsirea exemplară a agresorilor digitali ar putea să marcheze o cotitură istorică în modul în care românii comunică online, dar problema pare să fie mult mai adâncă decât o simplă chestiune de aplicare a legii. Gherman menționează că legea există deja - amenințările pe rețelele sociale sunt considerate infracțiuni în spațiul public și sunt pedepsite cu închisoare între trei luni și un an sau cu amendă, însă aplicarea ei rămâne deficitară. Ceea ce nu spune însă este dacă această campanie va reuși să schimbe mentalitatea unei societăți care pare să fi adoptat violența verbală ca limbaj de comunicare standard, și dacă autoritățile vor avea resursele necesare pentru a gestiona valul de sesizări care ar putea urma. Și stai așa, că nu e tot - există ceva mult mai profund în spatele acestei campanii care ar putea să schimbe complet regulile jocului digital din România.
