Români în Anglia se întorc în Marea Britanie după experiențele neplăcute cu instituțiile din România
După 22 de ani petrecuți în străinătate, din care 10 în Marea Britanie, Monica a încercat să se readapteze în România timp de 11 luni. Din păcate, această încercare s-a soldat cu decizia de a se reîntoarce în Anglia. Fără să denigreze România, țară care îi rămâne în inimă și unde speră să revină într-o zi, aceasta explică una dintre experiențele neplăcute trăite recent, care ilustrează perfect de ce România rămâne “pe un loc foarte jos” în ceea ce privește calitatea serviciilor publice și respectul față de cetățeni. Atitudinea funcționarilor publici și modul în care sunt tratați oamenii la ghișee reprezintă una dintre principalele probleme cu care se confruntă românii în propria țară.
Experiența la biroul de eliberare a certificatelor de naștere este definitorie pentru starea instituțiilor publice din România. Deși a venit doar să ridice documentele copiilor, deja transcrise, apostilate și traduse corespunzător, a fost întâmpinat cu ostilitate de la primul contact. Confuzia privind necesitatea unui bilet de ordine, urmată de atitudinea agresivă a funcționarei când nu a găsit imediat bonul de transcriere, au creat o situație extrem de neplăcută. “Doamna foarte nervoasă că am făcut-o să umble, să meargă”, “comenta, era nervoasă, urla” - astfel descrie Monica reacția disproporționată a funcționarei publice la o situație banală.
Ceea ce surprinde este contrastul dramatic între două birouri din aceeași instituție, situate la doar câțiva pași distanță. După experiența traumatizantă din primul birou, intrarea în sala unde se ocupau efectiv de certificatele de naștere a fost ca o trecere într-o altă lume: “era o atmosferă complet diferită. Avea o melodie acolo pe fundal, relaxantă, liniștitoare, niște flori”. Paradoxul acestor diferențe în aceeași instituție, între angajați ai aceluiași stat, reflectă inconsecvența fundamentală a serviciilor publice românești.
Monica subliniază că nu idealizează țările străine și nu afirmă că totul este perfect în afara României. Cu toate acestea, experiențele similare s-au repetat “extraordinar de des” în țară, în contrast puternic cu tratamentul primit în Marea Britanie. Diferența esențială nu constă în facilități suplimentare (“nu e că m-au dat cafea”), ci în respectul fundamental cu care este tratat cetățeanul: “respectul cu care am fost tratată și liniștea și ne-a se enerva de mine, să spunem așa, a contat foarte mult”. Acest respect de bază, această recunoaștere a demnității umane, pare să fie elementul care lipsește cel mai acut în interacțiunile cu instituțiile statului român.
Problema este structurală și profundă - funcționarii publici sunt “plătiți să stea acolo, să nu să ne sufle nouă așa în borș, dar să ne ajute, să ne rezolve aceste probleme, să vină înspre mine”. În loc să servească cetățenii care îi plătesc prin taxe și impozite, mulți aleg să se comporte ca și cum le-ar face o favoare. Această dinamică toxică între cetățean și stat, în care cel din urmă ar trebui să fie în serviciul primului, dar se comportă exact invers, reprezintă una dintre cele mai dureroase realități ale societății românești contemporane.
Iar experiența relatată în acest vlog este doar vârful icebergului. Pentru românii care au cunoscut sisteme administrative care funcționează în serviciul cetățeanului, revenirea în țară poate fi un șoc cultural profund. Diferența de atitudine, de respect fundamental, de profesionalism în instituțiile publice poate fi factorul decisiv care înclină balanța între a rămâne sau a pleca din nou. Și stai așa, că nu e tot - aceste mici interacțiuni toxice se acumulează zi de zi, erodând încrederea în stat și în posibilitatea unei vieți demne în propria țară.
