Răzvan Bălănescu prezintă adevărul despre viitorul cursului valutar și ce va păți leul românesc
Răzvan Bălănescu aduce în prim-plan o temă fierbinte pentru economia românească: viitoarea depreciere a leului în raport cu euro. Analistul financiar atrage atenția asupra declarațiilor recente apărute în presă care par să pregătească psihologic populația pentru o schimbare majoră a cursului valutar. După ani de stabilitate artificială în care leul s-a menținut la aproximativ 4,90-4,97 față de euro, Răzvan anticipează că această perioadă se apropie de sfârșit. Deficitul bugetar uriaș al României și epuizarea rezervelor valutare ale BNR sunt principalii factori care vor duce la această schimbare de paradigmă pe piața valutară.
Stabilitatea cursului leu-euro din ultimii 3-5 ani a creat o falsă impresie de siguranță pentru mulți români. Mulți investitori au ales titlurile de stat în lei, atrași de dobânzile mari de 6-7% comparativ cu cele de doar 3-4% în euro. Alegerea părea logică în condițiile unui curs valutar stabil, dar scenariul se schimbă dramatic odată ce leul începe să se deprecieze. Răzvan Bălănescu semnalează că declarațiile recente ale oficialilor BNR despre “lăsarea cursului să floteze liber” reprezintă de fapt un avertisment că moneda națională va fi lăsată să se deprecieze fără intervenții artificiale de susținere.
Cine va avea de câștigat din această situație? Răzvan identifică două categorii clare de beneficiari. În primul rând, datornicii vor profita, cu condiția ca BNR să nu majoreze dobânda de referință. Dacă leul se depreciază dar dobânzile rămân la nivelul actual de aproximativ 6-6,5%, cei cu credite vor plăti efectiv mai puțin în termeni reali. Având în vedere contextul economic și încetinirea economiei, este puțin probabil ca BNR să majoreze dobânzile, ceea ce ar însemna costuri de împrumut mai mari pentru un stat deja împovărat de datorii.
Până unde ar putea ajunge cursul? Răzvan Bălănescu estimează că vom vedea cu siguranță euro peste 5 lei în acest an, dar nu ar fi surprins dacă ar ajunge chiar la 5,50 sau aproape de 6 lei. O depreciere de la 5 la 6 lei ar reprezenta o modificare de 20%, care ar “mușca” semnificativ din orice economii sau investiții denominate în moneda națională. Adăugând și efectele inflației, impactul asupra puterii de cumpărare ar fi și mai dramatic. Practic, o astfel de depreciere ar anula orice câștig din dobânzile oferite la depozite sau titluri de stat în lei.
Al doilea mare beneficiar al devalorizării leului este aurul. Răzvan subliniază că metalul prețios funcționează ca un protector împotriva devalorizării monedelor, inclusiv a leului. Dacă euro se apreciază cu 20% față de leu, și prețul aurului în lei va crește cu aproximativ același procent. Analistul oferă exemplul unei uncii de aur cumpărate cu 8.000-10.000 lei în trecut, care acum valorează 14.000-15.000 lei și ar putea ajunge la 17.000-19.000 lei dacă leul continuă să se deprecieze. Aurul devine astfel o “asigurare” împotriva inflației și a devalorizării monedei naționale.
Întrebarea care rămâne este când exact se va produce această schimbare majoră și cât de pregătiți sunt românii pentru ea. Răzvan Bălănescu consideră că există o anumită ipocrizie în felul în care autoritățile au promovat intens titlurile de stat în lei prin programele Fidelis și Tezaur, pentru ca apoi să pregătească terenul pentru o devalorizare care va eroda câștigurile investitorilor. Avertismentul său este clar: ultimul lucru pe care cineva ar trebui să-l facă acum este să țină economiile de-o viață în lei, fie cash, fie în conturi bancare. Și parcă șoaptele despre o posibilă furtună financiară abia au început să se audă.
