Răzvan Bălănescu și noile taxe care vor lovi românii în 2025
România se pregătește pentru o adevărată revoluție fiscală, iar Răzvan Bălănescu a analizat în detaliu pachetul de măsuri care vor schimba fundamental peisajul economic din țara noastră. Printre cele mai controversate propuneri se numără taxa de solidaritate de 20% pentru veniturile care depășesc 10.000 RON net, o măsură care a stârnit deja numeroase dezbateri în mediul economic. Alături de aceasta, autorităților li se pare că au găsit formula magică pentru umplerea buzunarelor statului prin introducerea unei serii de taxe și impozite care vor atinge direct buzunarul românilor. De la creșterea accizelor la țigări și alcool, până la majorarea impozitului pe dividende la 16%, România pare să se îndrepte către o perioadă în care fiecare leu câștigat va fi privit cu atenție de către fisc.
Analiza lui Bălănescu surprinde o realitate pe care mulți o bănuiau deja: măsurile propuse par să vizeze în principal cei care plăteau deja taxe, în timp ce economia subterană rămâne în mare parte neatinsă. Impozitarea cu 10% a veniturilor din chirii în regim hotelier și taxarea câștigurilor din platforme precum TikTok, Instagram și Facebook sunt doar câteva dintre propunerile care încearcă să aducă la lumină sectoare ale economiei care funcționau până acum în zone gri. Cu toate acestea, expertul remarcă faptul că implementarea acestor măsuri ar putea să nu atingă ținta dorită, în special în cazul celor care operează deja în afara sistemului fiscal oficial.
Modificările aduse sistemului de TVA constituie alt capitol important al acestei reforme fiscale. Reducerea TVA-ului la 9% pentru alimentele de bază și medicamente reprezintă una dintre puținele măsuri care ar putea fi percepute pozitiv de către consumatori, însă aceasta vine în tandem cu majorări în alte sectoare. Creșterea TVA-ului la 19% pentru sectorul HoReCa și la 21% în general marchează o schimbare semnificativă în structura fiscală a țării. De asemenea, propunerea de a majora TVA-ul pentru panourile fotovoltaice la 19% pare să meargă împotriva tendințelor europene de încurajare a energiei verzi, ceea ce ridică întrebări asupra coerenței politicilor publice din România.
Sectorul pensiilor nu scapă nici el de aceste schimbări majore, prin introducerea unei contribuții CASS de 10% pentru pensiile care depășesc 3.000 RON. Această măsură a fost criticată dur de către Bălănescu, care consideră că pragul de 3.000 RON este mult prea scăzut pentru a fi considerat o pensie mare în contextual economic actual al României. Comparativ cu alte țări europene, unde pragurile pentru astfel de contribuții suplimentare sunt semnificativ mai mari, măsura românească pare să vizeze o categorie mult prea largă de pensionari, mulți dintre aceștia aflându-se într-o situație financiară precară.
Propunerea de reorganizare administrativă prezentată de Bălănescu aduce în discuție o problemă cronică a sistemului românesc: supradimensionarea aparatului birocratic la nivel local. Ideea comasării primăriilor din localitățile mici și creării unor structuri administrative regionale mai eficiente ar putea genera economii substanțiale la bugetul de stat. În paralel, întărirea capacității ANAF de a investiga și combate evaziunea fiscală ar putea aduce la buget sume mult mai mari decât cele estimate din noile taxe, cu condiția implementării unui sistem de control sistematic și nediscriminatoriu asupra tuturor contribuabililor.
Dar cea mai intrigantă parte a întregii analize rămâne reacția pe care aceste măsuri o vor provoca în comportamentul economic al românilor. Amenințarea cu “solidaritatea” fiscală ar putea să se întoarcă împotriva statului prin migrarea capitalului și a investițiilor către țări cu fiscalitate mai favorabilă, iar efectul de bumerang al acestor politici ar putea să surprindă guvernanții într-un mod pe care încă nu îl anticipează pe deplin. Și stai așa, că nu e tot - impactul psihologic asupra consumului și al deciziilor de investiții ar putea declanșa o serie de evenimente economice care vor depăși cu mult intențiile inițiale ale acestor măsuri fiscale.
