Laboratorul lui George îți arată cum să intri pe Dark Web fără să devii hacker

Te-ai întrebat vreodată ce se ascunde în colțurile întunecate ale internetului, acolo unde Google nu poate ajunge și unde anonimitatea este regină? Ei bine, Laboratorul lui George a hotărât să-ți facă un tur ghidat prin Dark Web, acel loc misterios despre care toată lumea vorbește în șoaptă, dar pe care puțini îl înțeleg cu adevărat. George nu vine cu povești de groază sau teorii conspiraționiste, ci cu experiența de trei-patru ani de navigare prin aceste tărâmuri digitale ascunse și cu explicații pe înțelesul tuturor.

Videoclipul este o incursiune captivantă în lumea browserului Tor, a adreselor .onion și a principiilor de securitate care te pot ține departe de probleme. George promite să-ți arate nu doar cum să accesezi Dark Web-ul, ci și cum să o faci fără să ajungi în situația neplăcută de a fi urmărit de autorități sau de a-ți compromite identitatea digitală.

Diferența dintre Deep Web și Dark Web

George începe cu o clarificare pe care mulți o ignoră: Deep Web și Dark Web nu sunt același lucru, deși termenii sunt aruncați în aceeași oală cu o ușurință supărătoare. Surface Web-ul este ca vitrina unui magazin - tot ce vezi și la care ai acces prin Google, Facebook, bloguri și magazine online. Deep Web-ul, pe de altă parte, este ca depozitul din spatele magazinului - bazele de date private, intranet-urile companiilor, conturile de email, conținutul din spatele paywall-urilor.

Majoritatea website-urilor de pe internet fac parte din Deep Web, și ironia este că îl folosești zilnic fără să-ți dai seama. Când te loghezi în internet banking sau accesezi contul de email, navighezi prin Deep Web. Dark Web-ul este însă “o mică parte a Deep Web-ului” și este “special conceput să fie ascuns”, putând fi accesat doar prin software special. Aici vine partea interesantă - anonimitatea completă, unde “poți să faci cam absolut orice, fără să fii tras la răspundere”. O promisiune tentantă, dar care vine cu propriile sale capcane.

Tor Browser

George ne introduce în universul browserului Tor, “software gratuit și o rețea deschisă care îți permite să te protejezi împotriva analizării traficului”. Mecanismul este fascinant în simplitatea sa: Tor direcționează traficul prin “o rețea globală formată din voluntari din mii și mii de servere” numite relay-uri. Traficul este criptat de mai multe ori și transmis prin trei relay-uri aleatorii, făcând “super și super dificilă identificarea sursei informației și destinația acesteia”.

Website-urile de pe Dark Web au adrese speciale care se termină în “.onion” și nu pot fi accesate de pe un browser obișnuit. George recunoaște că ar putea vorbi “vreo 10 minute despre cum funcționează acest sistem de relay”, dar promite un videoclip separat în care va arăta cum să găzduiești propriul server pe Dark Web. Riscul de a fi descoperit? “De sub 1%”, spune George, pentru că “trebuie să fii super ghinionist ca toate cele trei relay-uri să aparțină aceleiași persoane sau organizații”.

Primul pas către anonimitate

Procesul de instalare este surprinzător de simplu - descarci browserul Tor de pe website-ul oficial (George insistă pe acest aspect pentru a evita versiunile modificate sau periculoase), și instalarea este similară cu orice alt browser. La deschidere, constați că este bazat pe Firefox, ceea ce îl face familiar pentru majoritatea utilizatorilor. Te întreabă dacă vrei să te conectezi direct la rețeaua Tor sau dacă ai nevoie de configurări speciale - de exemplu, dacă ești dintr-o țară unde Tor este cenzurat.

George subliniază importanța configurării corecte: “obligatoriu te vei asigura că ai selectat cel mai mare nivel de siguranță disponibil”. Această setare va preveni rularea diverselor scripturi de către website-uri, iar “la multe magazine online de pe dark web chiar nu îți va permite să le accesezi din cauză că nu ai bifată securitatea maximă”. Este o paranoia justificată într-o lume unde un click greșit poate avea consecințe majore.

Odată conectat, poți începe să accesezi linkuri .onion, dar găsirea acestora “este o provocare în sine, deoarece nu există un Google al Dark Web-ului care să o facă eficient”. Va trebui să te bazezi pe directoare și wiki-uri, cum ar fi The Hidden Wiki, dar și acestea trebuie accesate cu prudență, “deoarece pot conține link-uri cu conținut periculos sau ilegal”. George recomandă website-ul Tor.taxi ca punct de plecare, care oferă “informații actualizate cu principalele puncte de interes pe dark web”.

Exemplul BBC-ului este edificator - există o versiune .onion a website-ului BBC pentru că “în unele țări BBC este interzis, iar prin dark web oamenii pot accesa website-ul fără să intre în conflict cu legea”. Viteza de navigare este mai mică decât pe internetul de suprafață, “tocmai din cauza multiplilor straturi de criptare și a redirecționărilor”. Este prețul pe care îl plătești pentru anonimitate - o experiență mai lentă, dar mult mai sigură.

Regulile de supraviețuire

George devine serios când vorbește despre securitate, și pe bună dreptate. “Dark Web-ul are niște pericole reale, iar ignorarea acestor sfaturi poate duce la expunerea de malware, a escrocheriilor și poate chiar să ai careva probleme cu legea”. Prima regulă este categorică: “nu descărca absolut nimic”. Oricât de tentant ar părea, nu o faci decât dacă descarci într-o mașină virtuală și deconectezi internetul când deschizi fișierul.

Crearea unei identități separate este esențială - nu îți folosi numele real, adresa de email sau parolele pe care le ai pe alte website-uri. “Creează-ți o identitate separată, temporară doar pentru dark web.” Regula merge și invers - nu folosi identitatea de pe Dark Web în Surface Web. George menționează că “au fost prinși foarte mulți infractori” tocmai pentru că “problema nu era la securitatea rețelei Tor, ci la greșelile lor în a își menține identitatea secretă”. Un caracter greșit în adresă te poate duce la un website de phishing, iar sfatul final este clar: “nu fă nimic ilegal pe dark web”. Chiar dacă îți comanzi ceva, “cel mai probabil vei fi șmechuit și nu ai cum să îți recuperezi banii”.

George demontează și mitul VPN-ului pentru Dark Web - “acest lucru este fals” și promite să dezbată acest mit în videoclipuri viitoare. Scopul videoclipului a fost “să te informeze, să îți ofere o perspectivă echilibrată” și nu “o încurajare să te aventurezi în zonele periculoase”. Este un ghid despre cum funcționează lucrurile, nu o invitație la aventură în zonele întunecate ale internetului.