Cristian Popescu Piedone dezvăluie prețurile false din hipermarketuri și condițiile scandaloase
Piedone a realizat o investigație șocantă care îți va schimba total perspectiva asupra cumpărăturilor din hipermarketuri. În timpul unui control neașteptat, au fost descoperite diferențe scandaloase între prețurile afișate la raft și cele încasate efectiv la casă, produse expirate expuse în continuare spre vânzare, iar condițiile de depozitare au fost găsite într-o stare absolut inadmisibilă. Această investigație a scos la iveală practici comerciale îndoielnice care afectează direct buzunarul fiecărui consumator român, demonstrând că ceea ce vezi nu este întotdeauna ceea ce plătești în realitate.
Diferențele de preț descoperite au fost absolut uimitoare prin amploarea lor. Produsul Transalpina, înghețată în ciocolată cu cireșe la 900 ml, avea prețul afișat 32,99 lei, dar prețul real încasat era de 38,79 lei. La fel, înghețata Proxi avea prețul afișat 11,1 lei, dar la casă se încasa suma de 22,35 lei. Sucul de portocale Cortex prezenta o diferență și mai mare: 17,65 lei la raft, dar 19,59 lei la casă. Chiar și whisky-ul Johnny Walker avea o diferență de preț semnificativă, de la 81,49 lei afișat la 82,49 lei încasat. Aceste discrepanțe nu reprezintă erori izolate, ci un pattern sistematic care afectează o gamă largă de produse, de la băuturi și dulciuri până la țigări și alcool.
Situația țigărilor a prezentat cea mai mare varietate de diferențe frauduloase de preț. Țigările Vogue diverse sortimente aveau prețul afișat 29 de lei, dar în realitate se plăteau 30 de lei la casă. Winston diverse sortimente prezentau diferența de la 25 lei afișat la 26 lei încasat, iar pentru alte sortimente diferența era chiar mai mare: de la 26,50 lei afișat la 28 lei încasat. Camel avea prețul afișat 23 lei, dar se plătea 25 lei, iar alte produse prezentau diferențe care variază între 2-3 lei pe produs. Aceste diferențe se înmulțesc rapid când calculezi impactul asupra bugetului lunar al unui fumător obișnuit, reprezentând sute de lei în plus plătiți nejustificat.
Condițiile de depozitare descoperite au fost și mai îngrijorătoare decât diferențele de preț. Gheața în exces în interiorul aparatelor frigorifice indicau întreruperea lanțului frigorific, iar ambalajele deteriorate erau expuse în continuare spre vânzare. Au fost găsite fructe cu mucegai puse la vânzare, produse care expirau în aceeași zi fiind încă pe rafturi, iar în frigiderul destinat lactatelor se aflau și legume precum varza. Congelatoarele prezentau un amestec haotic de produse, gogoși negre lăsate să se strice, biscuiți rătăciți în locuri necorespunzătoare, iar produsele deschise erau lăsate în aceeași stare fără a fi protejate corespunzător. Depozitarea necorespunzătoare punea în pericol atât calitatea produselor, cât și sănătatea consumatorilor.
Etichetarea produselor a prezentat propriile probleme grave care ar putea induce în eroare consumatorii. Au fost descoperite produse cu două etichete diferite pentru același articol, unele cu reduceri de 50% care se aplicau la produse complet diferite, iar sucul de portocale avea două prețuri distincte pe același produs. Sandvișurile preparate nu aveau rețeta detaliată cu gramajul exact al fiecărui ingredient, deși legea impune această informație pentru consumatori. Datele de expirare se suprapuneau în mod suspect, iar unele produse nu aveau deloc informațiile necesare despre compoziția lor. Aceste nereguli în etichetare pot duce la confuzia consumatorilor și la decizii de cumpărare bazate pe informații incomplete sau greșite.
Totuși, ceea ce a fost cel mai tulburător în această investigație nu au fost neapărat diferențele de preț sau condițiile de depozitare, ci atitudinea și răspunsurile evazive ale personalului când au fost confruntați cu aceste probleme. Justificările oferite pentru aceste nereguli au ridicat și mai multe semne de întrebare, iar unele explicații au părut să ascundă practici și mai profunde care nu au ieșit încă la suprafață. Și stai așa, că asta nu e tot ce s-a întâmplat în acel hipermarket.
