Cristina Cioabă și efectele ascunse ale chimioterapiei pe care nimeni nu le știe
Cristina Cioabă a decis să-și deschidă sufletul în fața comunității sale și să vorbească deschis despre o latură a tratamentului oncologic de care nimeni nu îți spune înainte să începi chimioterapia. După patru ședințe de tratament cu substanțe roșii, cunoscute în mediul medical drept “Red Devil”, ea a descoperit că efectele psihice pot fi mult mai devastatoare decât cele fizice. Deși se pregătise mental pentru greață, oboseală și căderea părului, nimic nu o pregătise pentru transformarea radicală a personalității sale extrovertite într-una care caută constant izolarea. Cristina recunoaște că, în timp ce efectele fizice au fost suportabile, impactul asupra stării mentale a fost o surpriză totală care a lăsat-o să se întrebe cine mai este cu adevărat.
Efectele fizice ale tratamentului au fost într-adevăr prezente, dar nu în măsura în care se aștepta. Cristina descrie o senzație persistentă de “bolovan în stomac” care se extindea pe gât, creând o tensiune constantă în zona abdomenului și faringelui. Această senzație, care se accentua după fiecare ședință de chimioterapie, a fost însoțită de o uscăciune profundă a gâtului și limbii, cunoscută în termeni medicali drept mucozită. În ciuda acestor disconforturi, ea a reușit să evite voma complet, datorită unei pastile speciale care blochează centrilor responsabili cu greața în creier. Somnul a rămas relativ neafectat, iar oboseala, deși prezentă, nu a împiedicat-o să rămână funcțională și să practice sport moderat.
Transformarea psihică a fost cu adevărat șocantă pentru cineva cu personalitatea vibrantă a Cristinei. Femeia care obișnuia să zâmbească constant și să radieze energie pozitivă s-a trezit că nu mai poate accesa acea stare naturală de bună dispoziție. Zâmbetul ei, care înainte venea natural în orice situație, devenise forțat și incomplet, lipsit de strălucirea din ochi care îl caracteriza. Această schimbare a devenit evidentă chiar și în pozele profesionale pe care le-a făcut, unde se străduia să pară naturală, dar mușchii feței îi erau obosiți de parcă nu mai știau cum să exprime bucuria. Efectul cumulativ al tratamentului a făcut ca această transformare să devină din ce în ce mai pronunțată după fiecare ședință.
Nevoia de izolare a devenit din ce în ce mai puternică, contrastând dramatic cu natura ei extrovertită. Cristina descrie o dorință copleșitoare de a se retrage într-un colț și de a nu mai interacționa cu nimeni, o stare complet străină pentru cineva care își trăgea energia din relațiile sociale. Această apatie totală o făcea să analizeze rațional propriul comportament din exterior, încercând să găsească ancore în starea ei emoțională, dar fără succes. Sentimentul era atât de intens încât ea l-a comparat cu depresia, realizând pentru prima dată cât de grea trebuie să fie lupta celor care se confruntă cu această boală pe termen lung. Învățarea să spună “nu” la întâlniri și evenimente a devenit o necesitate, nu o alegere.
Ceața mentală a reprezentat un alt aspect neașteptat al tratamentului, manifestându-se prin momente în care gândurile pur și simplu dispăreau. Cristina descrie aceste episoade ca fiind diferite de momentele de relaxare obișnuite, fiind mai degrabă o “pană totală de gânduri” care o lua prin surprindere. Deși putea în continuare să se uite la filme, să citească și să ducă conversații, toate aceste activități îi solicitau mai multă concentrare decât înainte. Această încețoșare a minții, cunoscută și sub numele de “brain fog”, este un efect documentat al chimioterapiei, dar experiența directă a fost mult mai desconcertantă decât se aștepta. Capacitatea ei de a procesa informații și de a gândi clar era afectată într-un mod subtil, dar persistent.
Deși călătoria prin chimioterapie i-a adus provocări neașteptate, Cristina rămâne determinată să-și continue tratamentul, știind că aceste substanțe o ajută să lupte împotriva celulelor canceroase. Următoarele patru ședințe cu substanțe albe promit să fie mai ușoare, dar efectul cumulativ ridică întrebări despre ce va urma. Experiența ei oferă o perspectivă valoroasă pentru cei care se pregătesc să înfrunte același drum, dar și pentru cei care vor să înțeleagă adevărata natură a acestui tratament. Și stațî așa, pentru că nu e tot - există lucruri despre impactul profund al acestei călătorii pe care Cristina abia începe să le descopere și care ar putea schimba complet modul în care privim vindecarea.
