Bogdan Ioan testează mituri nebune despre iarnă
Bogdan Ioan își pune întrebarea care dintre miturile populare despre iarnă sunt adevărate și care sunt simple povești inventate. Într-o serie de experimente realizate în condiții reale de iarnă, cu temperaturi de aproximativ 3°C și zăpadă din belșug, el testează opt mituri diferite pentru a descoperi adevărul. Printre acestea se numără transformarea apei în zăpadă când e aruncată în aer la temperaturi sub 0°C, consumul mai rapid al bateriei telefonului la frig, încălzirea mașinii când stă pornită pe loc, topirea gheții cu sare, încălzirea mai bună cu două perechi de șosete, și alte câteva experiențe interesante care pun la încercare credințele populare despre vremea rece.
Primul mit testat, cel conform căruia apa aruncată în aer la temperaturi sub 0°C se transformă instantaneu în zăpadă, se dovedește a fi fals la temperatura de 3°C din București. Bogdan explică că acest fenomen ar avea nevoie de temperaturi mult mai scăzute, probabil de -20°C sau -30°C pentru a se produce. În schimb, mitul despre consumul mai rapid al bateriei telefonului la temperaturi scăzute este confirmat printr-un experiment simplu. După 10 minute la frig, bateria telefonului scade cu 3%, în timp ce la căldură, în același interval, bateria rămâne la același nivel de încărcare, demonstrând că temperaturile joase afectează negativ bateriile cu litiu-ion.
Un alt mit interesant care este testat privește încălzirea mașinii. Contrar credinței populare că lăsarea mașinii pornite pe loc o încălzește mai repede, experimentul arată că mașina se încălzește semnificativ mai rapid atunci când motorul este în sarcină și se circulă efectiv cu vehiculul. După 16 minute de funcționare pe loc, temperatura apei din sistemul de răcire nu depășește 40°C, în timp ce după doar 8 minute de mers, această temperatură este deja atinsă. De asemenea, mitul conform căruia sarea topește instantaneu gheața este testat și confirmat parțial - sarea într-adevăr accelerează procesul de topire, dar nu se întâmplă instantaneu, ci necesită timp.
Experimentul cu două perechi de șosete pentru o mai bună izolare termică este infirmat de Bogdan, care consideră că este mai eficient să porți o singură pereche de șosete groase care să permită respirația piciorului, decât două perechi care pot strânge și pot reduce circulația sângelui. Pe de altă parte, mitul conform căruia se merge mai bine pe zăpadă pufoasă decât pe zăpadă bătătorită este confirmat, deși cu mențiunea că există riscul de a nu vedea eventualele obstacole ascunse sub stratul de zăpadă. Experimentul cu fixativ aplicat pe talpa încălțămintei pentru a preveni alunecarea pe gheață este încercat, dar se dovedește a fi o “poveste obosită” care nu funcționează în realitate.
Ultimul mit testat, sugerat de ChatGPT, afirmă că dacă înfigi suficiente bețe de chibrit în zăpadă, aceasta se va topi înainte ca focul să se stingă. Spre surprinderea lui Bogdan, acest mit se dovedește a fi adevărat - chibriturile continuă să ardă în zăpadă și chiar reușesc să topească o parte din aceasta. Experimentul demonstrează că, în anumite condiții, căldura generată de flacăra chibriturilor este suficientă pentru a învinge frigul zăpezii, ceea ce face ca acest mit să fie clasificat ca adevărat. Totuși, Bogdan avertizează că toate aceste experimente trebuie încercate cu responsabilitate de către cei care ar dori să le reproducă.
Și în timp ce mitul cu alergatul pe gheață în loc de mersul normal rămâne controversat, experimentul arată că niciunul dintre cele două moduri de deplasare nu este recomandabil pe suprafețele alunecoase. Bogdan însuși alunecă de câteva ori încercând să testeze acest mit, demonstrând pericolul real al gheții, indiferent de modul în care alegi să te deplasezi pe ea. Iar când crezi că ai aflat toate secretele iernii, apare întrebarea: ce alte mituri despre sezonul rece așteaptă să fie testate și ce surprize ne mai rezervă natura când vine vorba de comportamentul elementelor la temperaturi scăzute?
